Bărbații și epilarea

Mare meci în Liga I cu Steaua în Campionat. Bărbată-miu își face apariția la ușa cu trei prieteni cu care urma să vadă meciul, toți îmbrăcați corespunzător în șort și tricou. Îi poftesc frumos în living și ca o gospodină ce sunt, îi întreb ce doresc să servească, enumerându-le ce am pregătit pentru seara respectivă.

Bineînțeles că m-am pregătit degeaba cu tot felul de mâncăruri (pifteluțe, salată, biscuiți dulci și sărați – asta m-am gândit eu că ar merge la un meci de fotbal) că ei tot bere și alune au cerut. I-am lăsat să se desfășoare în living în fața televizorului și eu m-am retras la bucătărie să-mi văd în continuare de farfuriile mele, așa cum mi-a spus bărbată-miu că au făcut și celelalte soții când au fost să vadă alte meciuri la unul și la altul.

Nu prea sunt eu mare microbistă însă atunci când trăiești în casă cu un împătimit al fotbalului, inevitabil mai tragi câte un ochi la ce se întâmplă sau măcar te faci interesată atunci când îți vorbește de clasamente, transferuri, reguli de joc și alte asemenea.

Curioasă din fire, am lăsat ușa de la bucătărie între-deschisă să mai aud și eu ce se întâmplă și ce mai vorbesc băieții când se întâlnesc doar ei și cred că nu-i aude nimeni. În timpul meciului n-am descoperit mare lucru, ei fiind mai mult concentrați pe onomatopee, înjurături și critici când la adresa echipei favorite, când la adresa adversarilor. La pauză însă, îl aud pe unul din băieți întrebându-l pe un altul:

-Băi, da’ tu te epilezi pe picioare ca muierile?

Și de aici a început o adevărată dezbatere despre epilatul la bărbații. Cel cu pricina, susținea sus și tare că asta e noua modă, bărbații trebuie să fie la fel de îngrijiți ca și femeile și că epilatul (nu doar pe picioare) ține de igienă, respect de sine și estetică. Ceilalți îl ascultau și din câte mi-am dat eu seama nu prea îi dădeau dreptate. Părerea generală era că bărbatul trebuie să fie bărbat fără epilat, să se vadă părul de pe piept și picioare și să aibă grija doar de alte zone care nu sunt expuse privirilor. Pe mine mă bușea râsul în bucătărie și mi-am adus aminte de o discuție avută cu colegele în camera de cămin când tot așa vorbeam despre epilatul la bărbați și toate eram de părere că o piele fină este mult mai atractivă decât una păroasă, indiferent că e vorba de bărbați sau femei.

Când discuția s-a mutat spre partea feminină și toți își dădeau cu părerea despre cum le place lor să fie femeia (același răspuns la toți, clar – pielea fină) nu am mai rezistat și am ieșit din bucătărie cu o pungă de alune (chipurile pentru a realimenta bolurile cu alune) și m-am băgat în discuție. Din una în alta, am ajuns să vorbim despre tot felul de metode de epilat și în special despre epilarea cu ceară. Majoritatea erau familiarizați cu termenii, soțiile lor folosind această metodă însă la modul profesionist (la salon) și chiar i-am simțit indignați că nevestele trebuie să meargă lună de lună și că se cam duc banii, mai ales că dacă te-ai învățat să mergi la salon pentru epilat, te duci și pentru manichiură și pedichiură, mergi mai des și la cosmetică și coafor și tot așa, că doar îți intră în sânge. În cele din urmă, nu știu cum de mi-a scăpat, dar am concluzionat cu ceva de genul: ”eu cred că vouă vă e frică de epilarea cu ceară, de asta nu o faceți. Ați auzit că e dureroasă și gata, l-ați luat pe NU în brațe și preferați să credeți că e mai OK să nu faceți nimic în această privință decât să ne întrebați cum ne-ar plăcea nouă și să faceți ceva în direcția asta. Eu cred că bărbații sunt niște pămpălăi și dacă ar fi posibil ați fugi în brațe la mămica la prima zârietură!”

Vai Doamne, ce am spus? În secunda următoare am realizat că risc să-mi pun în cap masculii din living și dau să mă ridic când unul din ei îmi spune:

-Eu nu-s pămpălu, ce naiba! Acuma mă epilez dacă vrei să vezi cât de rezistenți sunt bărbații.

Hopa, i-am atins orgoliul, dar parcă mi-a revenit inima la loc. Bărbată-miu îmi face semn să plec și îmi zice să-mi văd de treaba mea, dar eu mi-am amintit că am în baie un kit pentru epilat nou-nouț pe care l-am câștigat la un concurs și pe care nu l-am folosit încă tocmai pentru că îmi era frică de durere și încă nu venise timpul să mă despart de epilatorul meu drag.

Ce a urmat, e lesne de imaginat. Am adus kit-ul, am încălzit ceara, am aplicat, am smuls fără milă, țipete înfundate pline de orgoliu, râsete din partea celorlalți, două picioare fine ca de domnișoară și promisiunea că toți își vor întreba soțiile acasă: ”cum îți place dragă, cu păr sau fără păr?”

*** Articol scris pentru proba 4 din cadrul Competitiei SuperBlog2015